Want to make creations as awesome as this one?

Acest modul are ca scop definirea unora dintre subiectele referitoare la Situațiile naționale de subreprezentare a femeilor pe piața muncii și acțiunile naționale, din punct de vedere legislativ, pentru combaterea acestui fenomen.

Transcript

START

MODUL 5 - Echilibrul între viața profesională și viața personală

Echilibrul între muncă și viață

Următorul

Submodul 5.1: Situația trecută și actuală a forței de muncă feminine din România

Pentru a înțelege cauzele subreprezentării femeilor pe piața muncii din România, trebuie mai întâi să aruncăm o privire asupra contextului istoric și socioeconomic care a dus la această situație.Context istoricÎnainte de instaurarea regimului comunist România era o țară cu o puternică tradiție agricolă și cu norme sociale rigide: chiar dacă femeile lucrau la fel de mult ca și bărbații și în aceleași domenii, erau încă în așteptarea unei societăți patriarhale, de unde și bărbatul. trebuia să fie capul familiei și femeia să-i urmeze conducerea. După ce comuniștii au preluat puterea, la scurt timp după cel de-al Doilea Război Mondial, femeile au fost nevoite să se lupte între un stat care le-a forțat să se adapteze la o nouă ordine socială și o viață de familie în care aceleași valori ca întotdeauna erau valabile. Această nouă stare de lucruri nu a dus automat la o schimbare a convingerilor, astfel încât femeile erau mai educate și se așteptau să își găsească o ocupație, dar numai în anumite domenii „tradițional feminine” și rareori în eșaloanele superioare (de exemplu, în 1989, femeile constituiau 100% din profesori din clasele preșcolare și primare dar doar 36 la sută dintre profesorii din facultate). Majoritatea femeilor au ajuns să ocupe sectorul economic slab plătit și de prestigiu scăzut. Între 1989 și 1996 nu au existat femei în cabinetul român.

Următorul

Contextul socio-economic din modern până în prezentO parte foarte mare a economiei fiind încă deținută de stat și lipsa de interes pentru problemele femeilor în prima campanie electorală liberă imediat după revoluția din 1989 au însemnat foarte puține schimbări pentru femei, dar o nouă teamă pentru șomaj. Un proces lent de democratizare și aderarea la Uniunea Europeană a declanșat diferite grade de schimbare în egalitatea de gen; a început un proces de stabilire a șanselor egale, împreună cu combaterea discriminărilor pe criterii de sex și mai multă legislație privind violența domestică. Încet-încet femeile au început să acopere și mai multe roluri relevante în politică, cu toate acestea sunt încă slab reprezentate în senat; un echilibru mai bun în politică poate duce la un cadru legislativ mai susținător pentru egalitatea de gen. Mai mult, în ciuda rolului său în demararea unui nou val de modificări legislative care vizează egalitatea de gen, integrarea în UE, poate din cauza concentrării puternice pe problemele economice, nu a fost o sursă stabilă de schimbare.

Următorul

În România, discursul conservator este ideologia primară; sprijinul pentru rolurile și stereotipurile tradiționale de gen trebuie să fie contestat de politicile de sprijinire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată; Din păcate, acestea au fost politicile care au fost printre primele afectate de criza financiară din 2009. Aceleași roluri de gen îndeplinite în viața lor personală sunt traduse la locul de muncă: bărbații și femeile lucrează în diferite ocupații, sectoare economice și au salarii diferite, femeile fiind adesea mai puțin evaluate și mai puțin plătite. Există o capacitate limitată de a aplica prevederile legale anti-discriminare. Acest tip de segregare a pieței muncii este strâns legat de rolul mass-media și al sistemului de învățământ; un sistem care transmite rolurile tradiționale de gen prin manuale și profesori. Numărul mai mare de femei absolvente de studii universitare încă nu se reflectă în ușurința lor de acces pe piața muncii. În plus, ca urmare a lipsei sprijinului de stat, copiii pot deveni un obstacol în calea accesului femeilor pe piața muncii; cu cât numărul copiilor mici este mai mare, cu atât prezența femeilor pe piață este mai mică.

Următorul

În 2021, rata de ocupare activă a populației a fost de 69,1%, pe baza studiilor Comisiei Europene, cu o rată mai mare la bărbați (72,2%) față de femei (65,5%). Indicele Egalității de Gen 2021 (Institutul European pentru Egalitatea de Gen) arată că România are punctaj constant sub media europeană în toate domeniile examinate de Institut (muncă, bani, cunoștințe, timp, putere, sănătate); scorurile indicelui se bazează în mare parte pe datele din 2019, nefiind astfel în măsură să arate impactul total al crizei de sănătate asupra țării, dar oferă suficiente dovezi pentru a demonstra repercusiunile negative ale pandemiei asupra vieții și bunăstării femeilor. Din 2010, scorul României a scăzut în domeniul muncii (-0,4).

Citeşte mai mult

Următorul

MODUL 5 - Echilibrul între viața profesională și viața personală

Ați finalizat cu succesSubmodulul 5.1