Holocaust

start

holocaustul

între stereotipuri și prejudecăți

Ce este Holocaustul?

Prin Holocaust înțelegem persecutarea sistematică și uciderea, organizată de stat, a evreilor, de către Germania nazistă și colaboratorii acesteia, între 1933 și 1945. Un genocid care s-a extins pe un întreg continent, care a distrus nu doar indivizi și familii, ci și comunități și culturi care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor.

Cuvântul „holocaust” provine din greaca veche și înseamnă „jertfa de tot”. Chiar și înainte de al Doilea Război Mondial, cuvântul a fost uneori folosit pentru a descrie moartea unui grup mare de oameni, dar din 1945, a devenit aproape sinonim cu uciderea evreilor europeni în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. De aceea folosim termenul „Holocaust”.

În timpul celui de-al doilea război mondial , naziștii au ucis aproape 6 milioane de evrei europeni.

cauzele holocaustului

Cauza sa directă este faptul că naziștii au vrut să-i extermine pe evrei și că au putut să o facă. Dar pofta lor de crimă nu a apărut de nicăieri. Evreii din Europa au fost discriminați și persecutați de sute de ani, adesea din motive religioase. Pentru început, ei au fost considerați responsabili pentru moartea lui Hristos. Între 1933 și 1939, naziștii au făcut viața în Germania din ce în ce mai imposibilă pentru evrei. Evreii au fost victime ale discriminării, excluderii, jafului și violenței. Evreilor nu le mai era permis să lucreze în anumite profesii. Nu mai aveau voie în unele cârciumi sau parcuri publice. În 1935, au intrat în vigoare legile rasiale de la Nürnberg. Evreilor li s-a interzis să se căsătorească cu neevrei. Evreii și-au pierdut și cetățenia, ceea ce i-a transformat oficial în cetățeni de clasa a doua, cu mai puține drepturi decât neevreii.

La mijlocul anului 1942, germanii au început să deporteze evrei din teritoriile ocupate din Europa de Vest. Procesul de luare a deciziilor și dinamica diferă de la o țară la alta, la fel ca și numărul victimelor. 104.000 de evrei au fost deportați din Țările de Jos; în Belgia și Franța, cifrele au fost relativ și absolut mai mici. Există mai multe motive pentru această diferență.,Evreii au fost selectați în funcție de vârsta, sănătatea și capacitatea lor de a lucra. Cei care nu erau suficient de apți au fost gazați imediat. Ceilalți au fost nevoiți să facă muncă forțată în condiții barbare. Munca era extrem de grea, mâncarea puțină era de proastă calitate, igiena era proastă, iar evreii erau adesea maltratați. Prin urmare, acest program este denumit și „exterminare prin muncă”.

Deportări din toată Europa la Auschwitz

Unii martori au murit în camerele de gazare, iar alții pentru că au fost supuși unor experimente medicale. Unora chiar li s-au administrat injecții letale.

Aproape 400 de martori au fost executați în Germania și în țările ocupate de naziști. Majoritatea au fost judecați, condamnați la moarte și decapitați. Alții au fost decapitați sau impușcați.

Curiozități și lucruri înfricoșătoare

Alții au murit pentru că au muncit până la extenuare, înfometați, expuși la temperaturi extreme sau din cauza bolilor ori a ingrijirii medicale deficitare.

”În lagăr ardeau crematoriile după fiecare transport cu evrei. Mirosea a carne arsă şi ştiam ce se întâmplă. Se făceau apoi trieri pentru muncă şi ne rugam să nu fie de faţă doctorul Mengele (supranumit «doctorul Moarte», n.r.), căruia îi plăcea să omoare şi să facă experimente pe evrei. Dormeam pe pământul gol, ne spălam cu săpun făcut din grăsimea celor ucişi, iar de mâncat mâncam nişte iarbă cu nisip în ea. Mă cufundasem într-o tăcere grea. Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii” (Irina Berenstein – supravieţuitoare Auschwitz)

mărturii ale supraviețuitorilor

Ziua comemorării Holocaustului poate crea oportunitatea comunităților locale să conștientizeze și să reflecteze asupra ideilor xenofobice, rasiste, anti- semite. Totodată poate scoate în evidență faptul că oamenii creează și adopta stereotipuri și prejudecăți; și ce efecte pot avea acestea asupra omenirii

Cum și unde se comemorează?

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Canada și SUA comemorează date legate de Yom HaShoah (în ebraică Yom HaShoah Ve-Hagevurah), care înseamnă ”Ziua comemorării martirilor și eroilor Holocaustului”, începând de la sfârșitul celei de a 27a zi (apusul Soarelui) din luna Nisan, conform calendarului evreiesc. Yom HaShoah, care marchează începutul revoltei din Ghettoul de la Varșovia din 1943, a fost stabilit prin lege de către Guvernul israelian în 1951. Preț de două minute, sistemele de alarmă de pe întinsul țării sunt activate în memoria victimelor, iar locații de divertisment, precum teatre, săli de dans, restaurante sau cafenele, sunt închise în această zi. A devenit o zi comemorativă pentru comunitățile evreiești din întreaga lume.

IMPACTUL HOLOCAUSTULUI ASUPRA OMENIRII

Ghetoul din Cluj a fost unul dintre cele mai mari din Transilvania de Nord. Ca şi în alte zone ale regiunii, ghetoizarea, care a început la 3 mai 1944, a fost precedată de un anunţ lipit în întreg oraşul cu o zi înainte. Cărămidăria ghetou din Gherla cuprindea aproape 1.600 de evrei. Dintre aceştia, circa 400 erau originari chiar din oraş; alţii au fost aduşi din comunităţile vecine. Ghetoul a fost evacuat în şase transporturi, primul dintre acestea fiind executat la 25 mai, iar ultimul la 9 iunie.Ghetoul din Sighetu Marmaţiei a fost printre primele lichidate după începerea deportării în masă, la 15 mai 1944, prin evacuarea a 12.849 de evrei, în patru transporturi, care au plecat din oraş la 16 şi la 22 mai. Câţiva evrei, printre care şi medici, care au fost prinşi după plecarea transporturilor, au fost deportaţi din ghetoul de la Aknaszlatina. Acest ghetou, în care se aflau 3.317 evrei din satele învecinate, a fost lichidat la 25 mai 1946. Cei aproximativ 6.000 de evrei din Bistriţa şi din comunităţile judeţului Bistriţa-Năsăud au fost concentraţi la ferma Stamboli, aflată la 2-3 mile de oraş. Aproape 2.500 de locuitori ai ghetoului proveneau chiar din Bistriţa. Ceilalţi au fost aduşi din comunităţile din districtele Bistriţa de Jos şi Bistriţa de Sus, Năsăud şi Rodna. Deportarea celor 5.981 de evrei din Bistriţa a avut loc la 2 şi 6 iunie 1944.

GHETOURILE DIN ROMÂNIA

În Norvegia, pe 27 ianuarie, se acordă anual Premiul Benjamin, numit după Benjamin Hermansen, un adolescent de 15 ani, victimă a unei crime motivată de ura de rasă a neonaziștilor în 2001, școlii care demonstrează un angajament puternic în combaterea rasismului din cadrul școlii și al comunității locale.

Sala numelor, parte a noului muzeu de istorie a Holocaustului de la Yad Vashem. În îndeplinirea mandatului de documentare a moștenirii fiecărui evreu care a murit din cauza naționalsocialiștilor sau a colaboratorilor lor, Yad Vashem a colectat „Pagini de mărturie” începând cu mijlocul anilor 1950. Trimise de supraviețuitori, rude sau prieteni ai victimelor, „Paginile de mărturie” sunt conservate ca ultime amintiri în Sala numelor de la Yad Vashem, Ierusalim. (Ardon Bar Hama, Yad Vashem)

ACȚIUNI COMEMORATIVE

COLECTIVUL CLASEI a V a

respectați-vă unii pe alții! ascultați-vă reciproc! iubiti-vă! astfel încât omenia să combată orice prejudecată și stereotip!

Vă mulțumim pentru atenție!