Istoria calculatorului

OPERATORII LOGICIAI LUI GEORGE BOOLE

1981

secolul III

IBM PC

FELIX C-256

CalculatorulAPPLE

CalculatorulBINAC

CalculatorulENIAC

Anii 1930–1960: calculatoarele de birou

CALCULATORUL ATANASOFF-BERRY

MOTORUL DIFERENȚIALAL LUI CHARLES BABBAGE

RĂZBOIUL DE ȚESUTAL LUI JOSEPH-MARIE JACQUARD

MAȘINA LUI LEIBNIZ

PASCALINA

RIGLELE LUI JOHN NAPIER

Istoria calculatorului

ISTORIA CALCULATORULUI

CalculatorulUNIVAC

ABACUL

Calculatorul Curta

În 1981, compania IBM a lansat calculatoarele personale IBM PC

În 1977 au apărut calculatoarele Apple care s-au bucurat de un mare succes. Au avut un rol important în stabilirea standardelor pentru toate celelalte calculatoare

În tara noastră, în anul 1970, s-a realizat primul calculator electronic universal, din generația a treia, sub denumirea FELIX C-256

Acesta a fost urmat de calculatorul UNIVAC (Universal Automatic Computer).

În 1948, a fost introdus Curta, un calculator mecanic mic, portabil de dimensiunea unei râșnițe de piper. În anii 1950 și 1960 au apărut pe piață mai multe mărci de mașini de calcul. Primul calculator de birou electronic a fost calculatorul de fabricație britanică ANITA Mk.VII. În iunie 1963, Friden a introdus mașina EC-130 cu patru funcții. Modelul ulterior EC-132 a adăugat funcționalitatea de calcul a rădăcinii pătrate și cea a inversării funcțiilor. În 1965, Laboratoarele Wang au produs LOCI-2, un calculator de birou ce putea calcula logaritmi

Între 1942 și 1946 a fost realizat primul calculator numit ENIAC (mașină de calculat și integrat numerică electronică) la Universitatea din Pennsylvania de către J. Presper Eckert şi John Mauchly. În 1949 a fost terminat calculatorul ENIAC

Tot în 1949, proiectanții calculatorului ENIAC au realizat calculatorul BINAC.

În 1840 George Boole a dezvoltat calculul logic al valorilor de adevăr, punând bazele algebrei booleene. În cadrul acestei algebre în locul numerelor se folosesc oricare 2 valori (0-1, adevărat-fals, pornit-oprit, etc.) iar operațiile obișnuite (+,-,x,/) sunt înlocuite cu operatori logici (and, or, not, etc.) fiind astfel posibile 16 funcții de adevăr pentru 2 variabile. În tabel se regăsesc câteva din cele mai des folosite funcții de adevăr.

La început de secol XIX tabelele numerice de funcții folosite de astronomi, ingineri, navigatori erau calculate manual. Rata mare a erorilor l-a determinat pe Babbage sa conceapă în 1822 un dispozitiv mecanic de calcul numit „motor diferențial. Ulterior proiectul a fost îmbunătățit prin folosirea cartelelor perforate și a primit numele de „motor analitic”. Din păcate produsul final ar fi avut 14 tone și 2,5m înălțime! Muzeul Științei din Londra a construit motorul în 1991 după specificațiile originale, acesta fiind complet funcțional.

În 1801 din dorința de a simplifica crearea țesăturilor cu modele complicate, Jacquard inventează războiul de țesut controlat prin cartele perforate. Găurile din cartele recreează modelul țesăturii, iar ițele din războiul de țesut sunt ridicate sau coborâte în funcție de aceste găuri. Producția în serie este astfel lipsită de erorile umane și în plus se puteau obține țesături mai fine prin faptul că se foloseau 1600 de ițe, adică de 4 ori mai mult decât într-un război de țesut normal.

ABACUL Primele abacuri au apărut în secolul XIII în Europa, fiind perfecționate de chinezi și ulterior de japonezi. Erau folosite pentru operații de adunare și scădere.

RIGLELE LUI JOHN NAPIER În 1617 cu riglele lui Napier se puteau efectua înmulțiri, împărțiri și chiar extrageri de radical. Deși greu de folosit permiteau calcule cu numere foarte mari și obținerea de rezultate de până la 15 cifre!

Pascal a inventat in 1642 un dispozitiv mecanic de calcul bazat pe roți dințate din dorința de a ușura munca celor care se ocupau de strângerea taxelor și a impozitelor. Pascalina efectua operații de adunare și scădere, dar și înmulțiri și împărțiri, folosind un algoritm repetitiv.

În 1673 Leibniz a inventat și el o mașină de calcul care folosea un angrenaj de roți și tamburi dințați . Dispozitivul a stat la baza aritmometrului, prima mașină de calcul produsă în serie un secol și jumătate mai târziu.

Începând cu anii 1930, mai multe companii, precum Friden, Marchant Calculator și Monroe au realizat calculatoare de birou capabile să efectueze adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri. În timpul proiectului Manhattan, viitorul laureat al premiului Nobel Richard Feynmana supervizat o echipă de matematicieni calculatori, printre care multe femei, care înțelegeau ecuațiile diferențiale ce trebuiau rezolvate.

În 1942 profesorul John Atanasoff împreună cu studentul său Clifford Berry au prezentat lumii primul calculator electronic digital. Conținea aproape 300 de tuburi electronice, 3200 de condensatori si 2 km de fire. Primea comenzi printr-o interfață cu comutatoare și jumperi și rezolva doar două ecuații simultan.