Want to make creations as awesome as this one?

More creations to inspire you

Transcript

Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Rașcov, județul Soroca, în prezent raionul Șoldănești — d. 26 iunie 2013, Chișinău) a fost un poet, prozator, academician, publicist,dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia. Vadul-Raşcov este un sat şi comună din raionul Șoldăneşti. Satul are o suprafaţă de circa 2.47 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 12.71 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Vadul-Rașcov și Socola. Amplasat pe cursul superior al Nistrului satul Vadul-Raşcov se află la o distanță de 23 km de orașul Șoldănești și la 104 km de Chișinău.

Ion Constantin Ciobanu ( n. 6 noiembrie 1927 în satul Budăi (astăzi în raionul Telenești)– d. 2001) a fost un prozator, publicist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului Suprem din RSS Moldovenească (1986-1990). Satul Budăi este o localitate in Raionul Teleneşti situata la latitudinea 47.4570 longitudinea 28.3498 si altitudinea de 199 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Teleneşti. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 2 042 locuitori. Distanța directă pîna în or. Teleneşti este de 5 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 71 km.

Dumitru Crudu (n. 1968, satul Flutura, raionul Telenești) este un poet și dramaturg de limbă română din Republica Moldova. Este câștigător al Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului”, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) și de Fundația Principesa Margareta a României, ediția 2003. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, cât și al ASPRO. Face parte din colegiul de redacție al revistei web „Tiuk! (k-avem kef)”. Satul Flutura este o localitate in Raionul Telenești situata la latitudinea 47.6883 longitudinea 28.5475 si altitudinea de 154 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea s. Tîrşiţei. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 278 locuitori. Distanța directă pîna în or. Teleneşti este de 27 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 75 km.

Maria Pilchin născută 26 ianuarie1982, satul Răuţel, raionul Făleşti. este cercetătoare ştiinţifică la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi lectoră la Catedra de Literatură Universală, Facultatea de Limbi şi Literaturi străine, USM. Domeniile de cercetare ştiinţifică sunt: literatura, culturologia şi marketingul. Are o vastă experienţă de predare universitară şi instruire în cadrul training-urilor, participări la forumuri ştiinţifice. Scriere de texte ştiinţifice, literare şi publicitare: în domeniul literaturii şi marketingului creativ. Răuțel este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Satul se afla la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și municipiul Bălți.

Ion Hadârcă (n. 17 august 1949, Sîngerei, URSS) este un poet, traducător și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 1998 și din 2009 până în 2014. Ion Hadârcă a fost fondatorul și primul președinte al Frontului Popular din Moldova (1989—1992), președinte al Partidului Liberal Reformator. Din anul 1963 a fost membru al ULCT. A debutat ca poet în timpul școlii, publicând în anul 1965 primele versuri în revista "Cultura Moldovei". După absolvirea Școlii medii generale din Sângerei în anul 1966, este angajat la ziarul raional1 "Calea leninistă". Sîngerei este un oraș situat în nordul Republicii Moldova, reședința raionului Sîngerei, la aproximativ 25 km sud-est de municipiul Bălți. Sîngerei este situat pe malul stîng al rîului Ciulucul-Mare și pe automagistrala Chișinău-Cernăuți, la 114 km de capitala republicii și la 26 km de stația de cale ferată Bălți. Orașul Sîngerei are o suprafață de 83,37 km², cea mai mare parte fiind constituită din terenuri cu destinație agricolă, care ocupă în jur de 5.700 ha sau circa 70%. Resursele acvatice ale orașului sînt formate de rîul Ciulucul Mare, care intersectează orașul, și de 8 iazuri și heleșteie cu o suprafață totală de peste 50 ha, cel mai mare iaz are o suprafață de 21,6 ha.

Emilian Galaicu-Păun (n. 22 iunie 1964, Cuhureștii de Sus, Florești, RSS Moldovenească, URSS) este un poet, prozator, eseist, traducător și editor român din Basarabia. Este colaborator permanent la revista „Vatra” din Târgu Mureș și redactor-șef al Editura Cartier din Chișinău. Emilian Galaicu-Păun este coleg de generație cu Eugen Cioclea, Nicolea Popa, Vasile Gârneț, s.a. Poetul aparține generației optzeciste din Basarabia. Cuhureștii de Sus este un sat din raionul Florești, din Republica Moldova, reședință a comunei omonime. Satul are o suprafață de aproximativ 2,80 km², cu un perimetru de 8,57 km. Satul se află la o distanță de 123 km de orașul Chișinău, la 45 km de la Soroca, 28 km – Florești și 6 km până la stația calei ferate Unchitești. Satul Cuhurești (întâlnit și sub forma Cuhareuți sau Cuharevți) este atestat oficial pentru prima dată într-un document din data de 20 decembrie 1437 într-o carte domnească de voievozii Ilie și Ștefan, urmașii lui Alexandru cel Bun în proprietatea lui Mihail de la Dorohoi. La 17 octombrie 1483, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, satul Cuharești e menționat ca localitate de hotar cu Uncheteștii a Principatului Moldovei.

Ion Cuzuioc – scriitor, medic, critic, scenarist. Născut la 16 septembrie 1949 în satul Ţareuca, raionul Rezina, Republica Moldova, în familia intelectualilor Valentina şi Pavel Cuzuioc. Între anii 1956-1963 învață la şcoala de opt ani din satul natal. În anul 1962 obţine premiul I la un concurs literar. În anii 1963-1966 este elev al şcolii №1 din Rezina.Membru al Uniunii Cineaştilor, Uniunii Umoriştilor, Uniunii Jurnaliştilor şi Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Epigramiştilor şi Uniunii Scriitorilor din România, al Confederaţiei Internaţionale a Cineaştilor, al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor. Este preşedinte al Fondului Carităţii şi Sănătăţii din Republica Moldova (1988 pînă în prezent), membru constituant al Congresului Uniunii Europene a Carităţii (1992), preşedinte al Confederaţiei Asociaţiilor de Caritate din RM (1994), copreşedinte al Fondului Internaţional al Carităţii şi Sănătăţii (1966). Țareuca este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Rezina , Republica Moldova. Satul Țareuca, raionul Rezina. Situat lîngă traseul internațional Orhei – Rezina, la 6 km de centrul raional, 100 de km de la Chișinau și la 16 km de la calea ferată. Satul Țareuca s-a numit cîndva Țărani. A fost înființat în anul 1468 din porunca lui Ștefan cel Mare. După biruința de la Lipnic, Ștefan cel Mare, după cum avea domnitorul obiceiul i-a împroprietărit (cu pămînt) pe trei viteji „pentru slujbă dreaptă și credincioasă”. Domnitorul a stabilit pe acest teritoriu trei arcași ai săi: Lefter, Doibani și Stăvilă. Ei au inceput să lucreze pămintul, dar au năvălit din nou tătarii și-au fost nevoiți să se retragă în munții Carpați. Familia Doibani nu s-a întors din munți. Locul unde au trăit se numește până azi Doibănița.

Iulius Popa s-a născut în 1950 în satul Butești, raionul Glodeni unpublicist, bibliofil și eminescolog Iulius Popa, deținător al Ordinului ”Gloria Muncii” și al Medaliei ”Mihai Eminescu” . În 1971, a absolvit Facultatea de Limbi Străine, specialitatea limba franceză, a Institutului Pedagogic de Stat ”Alecu Russo”, în prezent Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți. Butești este un sat din cadrul comunei Camenca din raionul Glodeni, Republica Moldova. A fost atestat documentar pentru prima dată la 28 iunie 1637. Este așezat în apropierea râului Camenca unde se află și Aria naturală protejată de Stat „ Cheile Butești” numită și „stânca” cu suprafață de 110 ha care este un recif coralier prin care rîul Camenca a săpat un defileu. În această stâncă este o grotă și o peșteră de care este legat și denumirea satului. Legenda spune că turcii au ascuns în peșteră o ladă cu aur. Un oarecare boier Butescu a venit mai târziu, auzind de acest lucru, cu o seamă de oameni, au găsit lada și au împărțit aurul. O parte din oameni au rămas crezând că vor mai găsi ceva aur. În cinstea conducătorului lor au numit satul Butești. La sud de sat este amplasat defileul Butești, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Doina Postolachi născută la 18 decembrie 1979 în orașul Bălți. Este o publicistă scriitoare și poetă din Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Filologie din București, România. A debutat în anul 2003 cu volumul de poezii „Galerie de gânduri”. În anul 2017 pentru activitatea sa literară este decorată cu Premiul USM pentru literatură. Bălți este un oraș cu statut de municipiu, reședința Regiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie fragmentată, la 138 km nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de 20–40 km. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m². Localitatea este un important nod de transport din nordul republicii, cu o infrastructură de transport dezvoltată care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.

Liviu Damian (n. 13 martie 1935, Corlăteni, România – d. 20 iulie 1986, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un autor, eseist, jurnalist, poet, om de cultură, scriitor și traducător român din Republica Moldova, reprezentant de marcă al generației anilor 1960. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Chișinău în 1960. Liviu Damian a fost redactor-șef adjunct al revistei „Nistru” (1963-1968), secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1976-1986). În anul 1995, în satul de baștină al scriitorului, a avut loc inaugurarea Muzeului literar „Liviu Damian”, iar în anul 2000, pe casa în care scriitorul a locuit în ultimii ani de viață, a fost dezvelită o placă comemorativă. Corlăteni este un sat din raionul Râșcani, Republica Moldova. Comuna se află la o distanță de 7 km de Bălți, 34 de centrul raional, Râșcani, și 135 km față de Chișinău. Comuna Corlăteni are o suprafață de cca 4.16 kilometri pătrați, în majoritatea, terenul este destinat agriculturii. Relieful este deluros, aparținând Câmpiei Bălțiului. În compoziția profilului geologic predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Prima atestare a satului actual datează din 5 martie 1487, într-un act domnesc prin care domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare dăruiește lui Ivanco Bârlici, pentru slujba credincioasă, câteva sate, inclusiv Corlâtenii. Apoi, timp de un secol, nicio mențiune a satului nu apara actele oficiale. Un document din secolul al XVIII-lea ne relatează despre un conflict dintre Mărioara Calimah cu ofițerul rus Serghie Leontiev pentru moșia Corlătenilor, ajunsă la Divanul Moldovei. Măriora Calimah a adus ca mărturie câteva hrisoave, în care sunt semnalați Corlătenii, de la 3 domnitori: Constatin Movilă, Gheorghe Ghica și Alexandru Vodă, utimul fiind data cu 28 decembrie 1792, iar primul cu 1610

Ada Zaporojan născută 10 februarie 1952, c. Sergheuca, Drochia este scriitore de cărți pentru copii din Republica Moldova. Studiile le face la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Biblioteconomie şi Bibliografic. Debutul său literar are loc în 1999 cu volumul „ Deschideți ușa...”. Este deținătoarea la Premiul Comisiei Naționale UNESCO pentru culegerea de cântece “Vocale-portocale” (2008) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova Sergheuca este un sat din cadrul comunei Pervomaiscoe, raionul Drochia. Satul are o suprafaţă de circa 0.32 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 3.03 km. Localitatea se află la distanța de 8 km de orașul Drochia și la 188 km de Chișinău. Satul Sergheuca a fost menționat documentar în anul 1897.

Lucreția Bârlădeanu s-a născut la 30 mai 1956, în satul Tătărăuca Veche, Soroca. A absolvit cu eminenţă Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” (1979). Susţine şi publică teza de doctor în filologie cu tema „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”, lucrare apărută ulterior în volum la Editura „Cartier”. Îmbină activitatea literară cu cea de pedagog. A fost profesoară de română la şcoala din satul natal, apoi lector-asistent la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1982-1988), lector superior şi conferenţiar universitar la Catedra de teatrologie şi literatură universală a Universităţii de Arte (1988-1998) din Chişinău. Debutează în 1988, la Editura „Literatura Artistică”, cu volumul de versuri „Rouă de cuvinte”, urmat de alte cărţi de poezie - „Clipe de păsări”, Editura „Cartier”, 1996, şi „Capitalul din Para Sângelui”, Editura „Junimea”, Iaşi, 1998 Tătărăuca Veche este reședința și totodată cel mai mare sat al comunei Tătărăuca Veche, situat în raionul Soroca, Republica Moldova. Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca la 2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două masive de pădure: unul pe malul Nistrului, iar altul spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă – Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată de dealuri, denumirea fiind legată de cea a satului ­– Valea Tătărăucii. Cel mai des pomenit deal din apropiere este dealul Drăguței cu o înălțime de 212,3 metri, ce se află la nord de sat și panta căruia coboară spre Nistru. Datorită reliefului, altitudinea părții locuite a satului variază de la 180 până la 250 metri deasupra nivelului mării. În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Rudi–Arionești.

Vasile Romanciuc (n. 17 decembrie 1947, Bădragii Noi, Edineț, fostul județ Hotin) este un poet român din Republica Moldova. Este absolvent al Facultății de Filologie, secția ziaristică a Universității de Stat din Moldova (1972). A fost redactor la Radio Moldova, consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, redactor la editurile „Museum”, „Gh, Asachi”, „Literatura artistică”, „Prut Internațional”.Debut editorial cu placheta Genealogie(1974). Urmează volumele de versuri: Citirea proverbelor,Note de provincial, Un timp fără nume, Îndoiala de sine, Marele pustiu invizibil, Recitirea proverbelor, Olimpul de plastic, Lasă un semn, Cuvântul ne adaugă vedere ș.a. A publicat mai multe cărți de versuri pentru copii. Bădragii Noi este un sat şi comună din raionul Edineţ. Satul este situat în partea de Nord-Vest a raionului, pe malul rîului Prut. Se învecinează cu satele Viişoara – la Nord, Bădragii Vechi – la Sud, Buzdugeni – la Est. Satul se află la o distanţă de 30 km de oraşul Edineţ şi la 230 km de Chișinău. Situat pe malul stâng al râului Prut, satul Bădragii Noi apare pentru prima dată pe harta județului Hotin după 1812. La recensămîntul din 1899 au fost înregistrate 73 de gospodării cu 187 de bărbați și 161 de femei. În 1904 numărul caselor ajunge la 138, iar populația satului constituie 1012 locuitori. În 1904 în sat funcționează o biserică, pe lângă care este deschisă o școală eparhială. În anul de studii 1910 - 1911 la școală învățau 63 de copii, iar în 1912 - 1913 – 60 de copii.

Ion Druță (n. 3 septembrie 1928,Horodiște, raionul Dondușeni, Moldova) este un scriitor, poet, dramaturg și istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S.. Din 1969 se stabilește la Moscova, Rusia. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor '50. Operele sale, adunate în 4 volume, Frunze de dor, Balade din câmpie, Ultima lună de toamnă, Povara bunătății noastre, Clopotnița, Horodiște, Întoarcerea țărânii în pământ, Biserica albă, Toiagul păstoriei ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane. Horodiște este un sat din raionul Dondușeni, Republica Moldova. Horodiște se află în partea de est a raionului Dondușeni între doi afluenți ai Răutului – Cubolta și Căinari. Satul este situat între două masive de pădure numite în popor Humăria și Broscăria. Teritoriul întregii comune se află în zonă de silvostepă. La hotarul dintre satele Horodiște și Crișcăuți, pe malul stâng al râului Căinari se află un izvor menționat drept monument al naturii (hidrologic). Conform datelor Fondului național de date geospațiale al Republicii Moldova, suprafața ocupată de localitatea propriu-zisă este egală cu 2,53 km², iar suprafața întregii comune ocupate de localitate, terenuri agricole, ape etc. – aproximativ 32,8 km².

Petru Zadnipru (n. 13 ianuarie 1927, Sauca, raionul Ocnița, Moldova – d. 23 septembrie 1976, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost poet din RSS Moldovenească. A absolvit scrisă cu inima. Multe dintre versurile sale au fost puse pe note și cântate de solistul orchestrei „Folclor” Teodor Negară, consătean al poetului. A fost un bun prieten și susținător al tinerelor talente. A tradus din S. Esenin, V. Korotici, E. Evtușenko, R. Gamzatov ș.a.Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost redactor-șef al revistei „Chipăruș”, secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Poezia sa este descrisă ca sinceră, melodioasă Satul Sauca este o localitate in Raionul Ocnița situata la latitudinea 48.3774 longitudinea 27.7255 si altitudinea de 225 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Ocnița. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 1 862 locuitori. Distanța directă pîna în or. Ocniţa este de 27 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 184 km. La Sauca s-a născut cunoscutul poet Petru Zadnipru, aici aflîndu-se un muzeu memorial al acestuia, precum și mormîntul poetului.

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererîta, județul Hotin, Regatul României – d. 18 ianuarie 2009, Chișinău, Republica Moldova) a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" . Pererita este un sat din raionul Briceni, Republica Moldova, situată la hotar cu România, în partea de nord-vest a Republicii Moldova. Locul cel mai pitoresc este Zamca, o rezervație înconjurată de Prut sub formă de omega [Ω], este foarte ușor de reperat pe hartă. În perioada interbelică localitatea a făcut parte din județul Hotin, plasa Briceni. La recensământul din 1930 au fost înregistrate 2.049 persoane, din care 1.998 de români, 30 de ruși și 21 de evrei. La sud de Pererîta este amplasat meandrul de la Pererîta, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Alecu Donici, sau Alexandru Donici, (n. 19 ianuarie 1806, Piatra-Bezin, azi Donici, Orhei – d. 21 ianuarie 1865, Piatra Neamț) a fost un poet fabulist român basarabean. Debutează cu traduceri din Pușchin și Krâlov, fiind menționat în 1835 ca traducător în revista moscovită „Teleskop”. În colaborare cu Constantin Negruzzi traduce și publică „Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin „Țiganii” (scris de poetul rus după vizitarea Basarabiei), mai traduce „Torentele și oamenii” de Mihail Lermontov, „Tunsul” de Aleksandr Veltman și alte creații ale clasicilor literaturii universale. În anii 1840 și 1842 editează două cărți de „Fabule” cu opere proprii și traduceri. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: Antereul lui Arvinte, Musca la arat, Racul, broasca și știuca, Doi cîini ș.a. Donici este un sat şi comună din raionul Orhei. Satul are o suprafaţă de circa 0.96 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.49 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Donici, Camencea și Pocşeşti. Localitatea se află la distanța de 30 km de oraşul Orhei şi la 67 km de Chișinău. Satul Donici a fost menționat documentar în anul 1436. Casa-muzeu „Alexandru (Alecu) Donici” este un muzeu de rang național din satul Donici (redenumit după fabulist; în trecut – Bezin). Acesta este casa în care s-a născut poetul fabulist basarabean/moldovean Alecu Donici. A fost declarat muzeu în 1977. Înaintea înființării, casa familiei Donici era folosită ca școală (în perioada sovietică).Casa este plasată în mijlocul unui mic parc, iar în preajmă se găsește o bisericuță a Donicilor, ridicată de tatăl poetului, mormintele de familie, precum și izvorul „Stânca”, amenajat de familia lui Dimitrie și a Elenei Donici.

Iurie Colesnic (n. 12 august 1955, satul Dereneu, raionul Călărași) este un corector de literatură tehnică, fost director de editură, istoric literar, politician și scriitor din Republica Moldova. Ca director al editurii "Museum" a desfășurat o activitate amplă de editare și reeditare a celor mai valoroase lucrări istorice și literare din patrimoniul cultural-artistic al Basarabiei. Printre mostre se află autori ca Zamfir Rally-Arbore, Pantelimon Halippa, Leonid Donici (Dobronravov), memorii ale deținuților GULAG-ului ca Ștefan Pirogan, dicționare și volume memorialistice. Printre acestea pot fi menționate "Dicționarul femeilor ilustre a Basarabiei", enciclopedia membrilor "Sfatului Tării". Tot în calitate de director al editurii a publicat în condiții grafice excelente lucrări despre Universitatea Tehnică a Moldovei. Dereneu este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Călărași, Republica Moldova. Este situat la o distanță de 28 km de orașul Călărași și la 90 km de Chișinău. Satul Dereneu a fost menționat documentar în anul 1495. Așezarea a fost atestată pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, fiind menționată ca „sat în hotar cu ocina Hirova”. Recensămîntul populației din 1774 consemna în Dereneu 36 de familii. Satul avea 2 preoți. Biserica din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1800 și a fost înzestrată cu 12 icoane și cărți vechi. În 1884 satul Dereneu avea 1.585 de locuitori. Țăranii stăpîneau 20 de mori: 2 de apă, 12 de vînt și 6 cu tracțiune de cai; vii și grădini cu pomi.

Tudor Palladi s-a născut la 6 iunie 1946, Bălănești, Nisporeni. Este un scriitor, publicist din Republica Moldova. Studiile și le-a facut la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie (1969). A debutat editorial cu volumul Plăpând ca un colte, 1990. Este laureat al publicaţiilor „Literatura şi arta”, „Glasul Naţiunii”, „Patria tânără”, „Moldova suverană”. Bălănești este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Nisporeni, Republica Moldova. Satul se află la distanța de 85 km de Chișinău. Pădurea satului Bălănești constituie o parte din brâul vestic central forestier, care începe în raionul Strășeni și se termină în raionul Ungheni. Tot în Bălănești, pe versantul vestic de nord, se află punctul geografic care denotă cea mai mare altitudine în țară, 436 m. În trecut acesta purta denumirea „Piscul lui Miron”, ca omagiu adus acelui țăran răzeș care deținea pământul din deal. În preajma satului este amplasată rezervația peisagistică Cazimir–Milești.

Aliona Grati (n. 25 august 1972, Ghidighici, raionul Strășeni, Moldova) este critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar și autor de non-ficțiune din Republica Moldova. Aliona Grati a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30) și postdoctoratul (2011) cu tema Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea. A fost conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1997-prezent) și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (2005-2018). Satul Ghidighici este o localitate in Municipiul Chişinău situata la latitudinea 47.0930 longitudinea 28.7686 si altitudinea de 84 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Municipiul Chişinău. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 5 094 locuitori. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 13 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 13 km.

Vasile Toma (n. 2 ianuarie 1954, Cioara, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS – d. 27 martie 2013) a fost un poet liric și satiric din Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău în 1980. În 2006, la Chișinău, a fost publicat volumul de poeme „Între iubire și nimic”, apreciat cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 2008 a publicat volumul de poezie satirică „Osanale la pachet”, iar în 2009 „Mesaje din orfelinat”, pentru care a obținut Premiul „Nichita Stănescu” în cadrul Festivalului Internațional de poezie 2010 de la Chișinău. În 2011, este editat la Drobeta-Turnu Severin volumul de versuri „Tablete pentru a fi”, apreciat cu Premiul „Mihai Eminescu”. Cioara este un sat din raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Cioara este situat la altitudinea de 49 m față de nivelul mării. Distanța directă până la orașul Hîncești este de 42 km, iar până la Chișinău de 76 km. Satul este amplasat în lunca Prutului, mărginit de satele Pogănești și Dancu. Suprafața totală este de 3.076,22 ha. Suprafața teritoriului administrat de primărie constituie 84,75 ha.

Gheorghe Erizanu (n. 8 iunie 1967, satul Cigârleni, raionul Ialoveni, Republica Moldova) este un blogger, eseist, jurnalist, publicist, om de afaceri, om de cultură și scriitor român din Chișinău. Gheorghe Erizanu este fondatorul și directorul editurii Cartier (din 1995), una din editurile de prestigiul din spațiul limbii române. Născut pe 8 iunie 1967, în satul Cigârleni, raionul Ialoveni, Gheorghe Erizanu și-a petrecut copilăria la Pererâta, raionul Briceni, unde a absolvit școala medie. Între anii 1984 și 1991 a studiat ziaristica la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău. Din 1987 și până în 1996 activează în calitate de reporter, editor, secretar de redacție, redactor de cultură la diverse publicații din republică. În 1995, după un stagiu la Paris în calitate de ziarist, editează „Carte orange,” un volum de eseuri datorate activității sale de blogger. Cigîrleni este un sat din raionul Ialoveni, Republica Moldova. Satul Cigîrleni este o localitate din Raionul Ialoveni, care este situată la latitudinea 46.7552 longitudinea 28.8227 și altitudinea de 99 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este în administrarea Raionul Ialoveni. Conform recensământului din anul 2004, populatia satului era de 2.424 de locuitori. Distanța pînă la orașul Ialoveni este de 29 km. Distanța până la Chișinău este de 35 de km.

Vasile Malanețchi este muzeograf, istoric literar, publicist, editor şi redactor de carte. Lector superior, Universitatea de Stat din Moldova. Director general al Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Redactor-şef al revistei şi Editurii „Atelier”. Autor a numeroase studii, eseuri şi articole vizând literatura română din Basarabia şi Republica Moldova şi patrimoniul cultural naţional. Drăsliceni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul are o suprafață de circa 1,27 kilometri pătrați, cu un perimetru de 5,30 km. Este situat la o distanță de 50 km de orașul Criuleni și 18 km de Chișinău. Prima mențiune a satului apare într-un zapis din 5 martie 1634, prin care se arată că Guguliță, feciorul Dresoaiei din Dresliceni, a vîndut drept un cal bun prețuit la 40 de zloț bătuți și 20 de taleri bani și o vacă cu vițel lui Ionașcu vornicul toată partea lui și a fratelui său din satul Cobîlca. Următoarea mențiune a satului se regăsește într-o carte de judecată din anul 1641 de la Vasile Lupu. Domnitorul întărește urmașilor lui Popșa din Popsești un iaz, la care pretindeau locuitorii din satul Tulburești, ținutul Orhei. Din document aflăm că vornicul Neniul a adunat bătrîni de frunte care să mărturisească ce știu despre acest iaz. Printre martori apare și un Ivancea din Drăsliceni.

Rodica Gotca s-a născut pe data de 9 mai 19994 în satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi. Este o tânără profesoară de limba română, scriitoare și poetă talentată. Studiile și le-a făcut la Universitatea de Pedagogie de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de Filologie, specialitatea limba și literatura română. Publică poezii la revista „România literară”, debutează cu un eseu critic la aceeași revistă. Etuziasmată de citit și scris, de metatext și încrezătoare în poezia contemporană. Este deținătoarea premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea de poezii și eseuri „ Ecoul sufletului meu”. Hîrbovăț, situat la altitudinea de 90 de metri, este o localitate rurală în raionul Anenii Noi, Republica Moldova. Între satele Hîrbovăț și Bulboaca este amplasată Pădurea Hîrbovăț, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice. Din punct de vedere economic, Hîrbovăț este îndreptat spre agricultură, ca și majoritatea satelor Moldovei. Sunt prezente și un număr de fabrici alimentare și de prelucrare a materialelor. Principalele drumuri sunt betonate, dar cea mai mare parte din drumuri încă nu sunt modernizate.

Vlad Neagoe, poet, eseist, prozator, s-a născut la 2 martie 1952, în satul Tănătari, raionul Căușeni, Republica Moldova. Vlad Neagoe a absolvit Institutul Pedagogic Alecu Russo din Bălți, după trei ani de studii la Facultatea de Jurnalism a Universității din Chișinău. Între 1992 și 1995 a fost doctorand la Universitatea din București, Facultatea de Filologie. În 1994, Vlad Neagoe s-a mutat la București. Vlad Neagoe este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. Până acum Vlad Neagoe a publicat 52 de cărți de poezie și proză. Satul Tănătari este o localitate in Raionul Căuşeni situata la latitudinea 46.7222 longitudinea 29.4155 si altitudinea de 67 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Căuşeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 2 868 locuitori. Distanța directă pîna în or. Căuşeni este de 8 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 68 km.

Ivan Pilchin născut la 27iunie 1983, satul Talmaza, raionul Ștefan-Vodă. Este in publicist, scriitor și poet din Republica Moldova. Studiază la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea de Stat din Moldova (2005 licența, 2006 masterat) și la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova (2015 licența). Debutează cu Lector in libris: scriitori basarabeni despre literatură, 2015. Este deținătorul Premiului Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut (2016) și Premiului pentru literatură în cadrul Premiilor Naționale pentru Tineret, Ministerul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova (2012); Talmaza este un sat din raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Este amplasat în partea de Sud-Est a Republicii Moldova, Raionul Ștefan Vodă la 98 km de Chișinău. Persistă păduri de foioase (salcâm, nuc, stejar, arțari), păduri artificiale. Este pentru prima dată menționat în anii ’30 ai sec. XVI, deși este menționat pentru prima oară într-un act din anul 7040 (1532). În 1595, împreună cu alte 6 localități din vecinătate, a fost cedat hanului tătăresc. De altfel, „talmaz” se traduce din tătara veche ca „neobosit”, un prim locuitor al satului (prin secolele XII-XIV) putând să poarte un nume de proveniență turanică, ori porecla „talmaz”, de la care și s-a format denumirea satului.

Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, Moldova – d. 12 martie 2021, Chișinău, Moldova) a fost un scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003) și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012). În anul 1966 este înmatriculat la facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Moldova. În anul III a fost exmatriculat „pentru activitate proromânească și antisovietică”, fiind restabilit peste un an, în 1970, la Facultatea de Filologie. În 1972 a absolvit universitatea. A fost membru al PCUS. În calitate de redactor șef al săptămânalului „Literatura și Arta” editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova de la sfârșitul anilor '80. În perioada de glorie, săptămânalul „Literatura și Arta” depășea tirajul de 260.000 de exemplare. Satul Codreni este o localitate in Raionul Cimișlia situata la latitudinea 46.6755 longitudinea 28.8836 si altitudinea de 152 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or.Cimișlia. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 491 locuitori. Distanța directă pîna în or. Cimişlia este de 19 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 33 km.

Valeriu Matei (n. 31 martie 1959, Cazangic, raionul Leova) este un poet, istoric, scriitor și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 2001, membru al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române din 2011.Debut literar matur în 1980 în revista „Tineretul Moldovei” din Chișinău, după care cunoaște, până în 1985, în Basarabia, interdicția de a publica. Din 1981 publică versuri și în presa literară din România, fiind prezentat de Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, Lucian Avramescu ș.a.Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București ș.a., apreciate de critica literară (Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Ion Pop, Sorin Alexandrescu, Constantin Călin, Petru Poantă, Theodor Codreanu, Florentin Popescu, Marian Popa, Adrian Dinu Rachieru, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, Vasile Spiridon ș.a.), al piesei de teatru Prologul (Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău (1987 - 1988), al nuvelei istorice Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (1988), al unor eseuri, studii de istorie și etnologie (Pactul Ribbentrop-Moltov și agresiunea sovietică împotriva României, 2012 ș.a.). A tradus din poezia franceză (Arthur Rimbaud ș.a.), rusă (O.Mandelstam, A. Ahmatova ș.a.), spaniolă (Federico Garcia Lorca ș.a.). Cazangic (în germană Bergdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Leova, Republica Moldova. Satul a fost locuit de germanii basarabeni. Satul Cazangic e situat pe malul stâng al râului Sărata, afluent al Prutului pe drumul Chișinău – Hâncești – Leova - Cahul, la 38 km de Hâncești la 80 km de Chișinău și la 20 km nord-est de orașul Leova. Suprafața localității e de 20,7 km.p. La 1,5 km vest de sat trecea fortificația antică de mari proporții cunoscută ca Valul superior al lui Traian, numit și Zidul de Sus (sau Zidul lui Greuthungi), care se întinde pe distanța de 120 km de la Nistru (Chițcani, lângă Thighina) până la Prut (orașul Leova), traversând actualele raioane Căușeni, Cimișlia și Leova. Construit de romani la hotarul veacurilor I – II, era menit să apere legiunile lui Traian de cavaleria sarmaților, aliații dacilor, în timpul celui de-al doilea război daco-roman. În secolele III –IV valul a fost folosit pentru apărare de romani, șanțul din partea de nord fiind acoperit, iar dinspre sud fiind săpat un nou șanț. Se pare că în sec. IV (anul 379), goții lui Greuthungi l-au întărit pentru a se apăra contra atacurilor hunilor. În preajma satului au fost găsite vestigii romane: vase de ceramică, monede ș.a.

Nicolae Sulac (n. 9 septembrie 1936, Sadîc, Cantemir — d. 8 aprilie 2003, Chișinău) a fost un cântăreț de muzică populară din Republica Moldova. Autor de versuri pentru unele dintr-ale sale cântece. De-a lungul carierei sale interpretul a cântat șlagărele „Ce frumos mai cânta cucul”, „Tinerețe-tinerețe”, „Foaie verde magheran”, „Când tata va veni”, „Floarea lui Sulac”, doinele „Miorița” și „Doina de jale”, „În pădurea de la Prut” și altele. Nicolae Sulac s-a născut în data de 9 septembrie 1936 în satul Sadîc, Județul Cahul, Regatul României (astăzi Republica Moldova). Activitatea sa artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, și anume în cadrul capelei corale "Doina" (din 1959). În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului "Fluieraș", ansamblu care a lansat mulți interpreți de muzică populară din Moldova. În anii 70 și începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului "Lăutarii". Sadîc este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Cantemir, Republica Moldova. Satul Sadâc este situat în zona de sud a Republicii Moldova, în valea largă a râului Ialpugel, afluent de dreapta al Ialpugului, la o distanță de 4 km de șoseaua Cantemir-Comrat. La nord, moșia satului se mărginește cu moșia satului Congazcic, mai exact, peste pădurea de lîngă cătunul Dudulești. În partea de este se învecinează cu moșiile satelor Chirsova și Congaz, iar în cea de sud-cu moșia satului Taraclia, care face parte din componența comunei Sadâc și dincolo de care se află satul găgăuzesc Cârlăneni (numit în perioada sovietică Cotovscoe), iar în cea de vest-cu moșiile satelor Bobocia, Șamalia și Vișinești.

Tudor Zanet ( n. 14 iunie 1958, Congaz, Găgăuzia, Moldova) este un jurnalist, folclorist și poet găgăuz și moldovean, unul dintre cei mai de seamă promotori ai literaturii și teatrului în limba găgăuză. Este redactor-șef al ziarului Ana Sözü, care cultivă limba găgăuză, și a scris textul imnului original al Găgăuziei. Activitatea sa de jurnalist a început în perioada regimului sovietic și a atins apogeul în anii Perestroikăi, când s-a implicat în mișcarea naționalistă găgăuză. Adesea exprimându-și vocal opoziția față de rusofilie, Zanet a criticat autoritățile regionale găgăuze pentru că au ignorat istoria rezistenței găgăuze în fața politicii rusești de asimilare culturală. El favorizează legăturile culturale cu Turcia și continuă dialogul intercultural cu cultura moldovenească și, mai departe, cu cultura română. În plus, în activitatea sa de folclorist și cineast, Zanet a consolidat relațiile culturale dintre găgăuzi și celelalte popoare turcice din Balcani și Ucraina. A fost distins cu numeroase premii turcești pentru contribuția sa la păstrarea limbilor și culturii oguze, precum și cu Ordinul „Gloria Muncii” al Republicii Moldova. Congaz (în găgăuză Kongaz) este un sat din Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia, Republica Moldova. Localitatea are statut de sat și comună, și cu o populație de 11.000 de locuitori este/era cel mai mare și cel mai dens populat sat din Europa, figurând în Cartea Recordurilor Guinness. Majoritatea populației (96%) o constituie găgăuzii. Pe drumul Congaz–Baurci, la 2 km de podul peste râul Ialpug (ocolul silvic Congaz, Congaz, parcela 38, subparcela 12), este amplasat aflorimentul Baurci, arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.

Nicolae Mătcaș (n. 27 aprilie 1940, Crihana Veche, raionul Cahul, Moldova) este un lingvist, cercetător științific, publicist și poet, care în în perioada 1990-1994 a fost Ministru al Științei și Învățământului al Republicii Moldova. Timp de peste 30 de ani a lucrat în învățământul universitar, fiind profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. Este doctor în filologie (Sankt Petersburg, 1967). A făcut studii primare, gimnaziale și medii în satul natal. Licențiat al Universității de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie, specializarea Limba și literatura moldovenească (1962). Studii postuniversitare de doctorat la Leningrad, specializarea „Lingvistica matematică, structurală și aplicată” (1964-1967). Crihana Veche este un sat din raionul Cahul, Republica Moldova. Comuna Crihana Veche cuprinde satul Crihana Veche și cartierul urban Crihănița, situat în imediată vecinătate a municipiului Cahul. Satul Crihana Veche este situat pe malul Prutului, în județul Cahul din sudul Basarabiei, la 175 km de Chișinău, la 7 km de centrul raional Cahul, la 55 km de Portul Internațional Liber Giurgiulești, la 63 km de municipiul Galați și la 9 km de stația de cale ferată Cahul. Face parte din euroregiunea Dunărea de Jos. Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul în timpuri străvechi, după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman. În anul 376 e.n. sătucul lor a fost prădat și ars de triburile barbare ale hunilor. Tocmai după anul 800 s-a format aici o nouă așezare umană. Ea a existat până în 1100, când a fost devastată din nou. Lângă Crihana Veche se pot observa 10 movile funerare (tumuluri, gorgane), rămase de la populațiile mai vechi.

Haralambie Corbu (n. 15 februarie 1930, Dubăsarii Vechi, județul Orhei, Regatul României – d. 11 mai 2021, Chișinău, Republica Moldova) a fost un filolog din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, secția de Literatură. Membru PCUS din 1964. În perioada 1989-1995 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei. Debutează editorial cu Dramaturgia lui Vasile Alecsandri, 1963. Deținătorul Premiului de Stat al R. Moldova (1985), titlul onorific „Om emerit” (1996). Satul Dubăsarii Vechi este o localitate in Raionul Criuleni situata la latitudinea 47.1338 longitudinea 29.1977 si altitudinea de 27 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Criuleni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 6 050 locuitori. Distanța directă pîna în or. Criuleni este de 9 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 39 km.

Val Butnaru ( n. 17 aprilie, 1955, Chișinău) este un analist politic, dramaturg, publicist și scriitor basarabean, fondatorul trustului media "Jurnal Trust Media". După absolvirea școlii medii de cultură generală nr. 32 (actualmente Liceul român Iulia Hașdeu din Chișinău, în 1975, dă admiterea la Facultatea de ziaristică a Universității de Stat din Moldova, al cărei licențiat devine în 1980. În 1987 urmează Cursurile superioare de regie de pe lângă Institutul de artă cinematografică din Moscova, în clasa maestrului Emil Loteanu. Din penutlimul an de studenție (1979) se angajează ca reporter la ziarul Tinerimea Moldovei, unde lucrează până în 1983, inițial semnând Valeriu Butnaru. Concomitent colaboreză cu publicațiile Învățământul Public și Literatura și Arta. Între 1985 și 1991 este angajat al revistei literar-artistice pentru tineret Orizontul (ulterior - Columna), perioadă în care, ca publicist, se încadrează plenar în Mișcarea de renaștere și eliberare națională a basarabenilor. Activează ca redactor-șef adjunct (redactor - deputatul Nicolaie Misail) la organul de presă al Parlamentului Republicii Moldova, Sfatul Țării (1991-1992). Activitatea la Sfatul Țării (împreună cu Vasile Botnaru, Alexandru Canțâr, Valeriu Reniță) a fost un moment de răscruce - apare "perestroica" - se formează Agenția de presă (independentă-nestatală) Basa Press. Chișinău este capitala, cal mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișul Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului. Chișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu (muzică:Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: Orașul meu din albe flori de piatră. Forma anterioară a primului vers din imn era: Orașul meu cu umeri albi de piatră. Prima mențiune a târgului datează din anul 1436, iar mențiunile ulterioare descriu un târg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat : Visterniceni.

Ion Iachim (n. 1 ianuarie 1950, Cornova, raionul Ungheni, Republica Moldova) este un prozator, publicist, profesor de limba și literatură română. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ion Iachim este profesor de limba și literatura română, scriitor despre care Spiridon Vangheli scrie: “…un povestitor de care nu prea avem mulți”. Absolvent al Școlii medii din satul Codreanca, raionul Strășeni, l-a avut dascăl de limba și literatura română pe merituosul scriitor și publicist Constantin Bobeică. A absolvit cu mențiune Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău (1972). Profesor de limba și literatura română la Școala medie Nr. 1 din s. Cărpineni, r-nul Hâncești (1972-1975, 1978-1996). Din 1997 lucrează la redacția ziarului pentru pedagogi Făclia și profesor de limba și literatură română la Colegiul de Economie și Drept „Socrate” din Chișinău. Actualmente este redactor-șef al ziarului Univers Pedagogic Pro. Satul Cornova este o localitate in raionul Ungheni situata la latitudinea 47.3947 longitudinea 28.1716 si altitudinea de 111 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea orașul Ungheni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 1 129 locuitori. Distanța directă pîna în or. Ungheni este de 45 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 85 km.

Sergiu Pavlienco- Născut la 4 februarie 1949, satul Puhăceni, raionul Anenii Noi. Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, Facultatea de Limbi Străine (1972). Debut editorial în anul 1990 cu volumul „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”. Puhăceni este un sat şi comună din raionul Anenii Noi. Satul are o suprafaţă de circa 2.37 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 5.88 km. Comuna Puhăceni are o suprafaţă totală de 35.37 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 33.89 km. Puhăceni este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Satul Puhăceni este atestat documentar pentru prima dată la 1526, părţi din acesta fiind în proprietatea lui Cozma Şarpe. În 1665 soţia fostului domn al Moldovei, Gheorghe Ştefan, jupîneasa Safta, dăruia postelnicului Stamati trei parti din Puhăceni, pe care le avea de mosie de la stramosul său Cozma Şarpe postelnicul.

Mihai Cimpoi (n. 3 septembrie 1942, Larga, Hotin) este un om de cultură apreciat, academician român, critic și istoric literar, eminescolog, redactor literar și eseist basarabean. ”Om Emerit al Republicii Moldova”, două decenii ales președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1999-2001, Mihai Cimpoi este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediții) și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Larga este sat din raionul Briceni, Republica Moldova. Este situat la 19 km de orașul Briceni, 12 km de Lipcani și 256 km nord de Chișinău. Satul are o suprafață de aproximativ 6,35 km², cu un perimetru de 13.56 km.Prima atestare documentară a satului Larga datează din iulie 1429, când domnul Țării Moldovei Alexandru cel Bun îl întărea lui Dan Uncleata. Denumirea veche a satului este „Țicoteni”, în componența ținutul Hotin. În 1638 Nastea, fiica lui Ivan Vartic, dăruia părțile ei din Țicoteni ginerelui său, Ursu și nepoatei Antimia. În 1664 satul era vândut lui Prodan Drăgușescu, iar în 1698 Dumitrașco Drăgușescu, urmaș al lui Prodan, vindea acest sat lui Lupu Bogdan hatman.