Mecanisme Reglatorii

Mecanisme Reglatorii:

MotivațiaVOINȚAAFECTIVITATEAATENȚIAMecanisme Reglatorii by Raluca Maria Chirțan is licensed under Attribution 4.0 International. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by/4.0.

Cuprins

Afectivitatea

Obiective

Motivația

Voința

Atenția

Bibliografie

Obiective:

• 1.1 Identificarea proceselor psihice şi caracterizarea rolului lor în evoluţia personalităţii
• 1.2 Identificarea legăturilor între procesele psihice
• 2.1. Analizarea unor procese psihice pornind de la exemple concrete
• 2.2 Evaluarea caracteristicilor unor procese psihice, prin comparare şi prin utilizarea unor instrumente adecvate de măsurare
• 3.1 Relaţionarea eficienta/ cooperarea cu ceilalţi în colectarea, interpretarea şi evaluarea informaţiilor referitoare la procese şi manifestări psihice
• 4.1. Utilizarea cunoştinţelor de psihologie în scopul adaptării conduitei proprii la situaţii concrete de viaţă

Obiective operaționale:

• să identifice defințiile mecanismelor reglatorii;
• să aplice în viața de zi cu zi mecanismele reglatorii;
• să integreze conceptele în viața de zi cu zi;
• să experimenteze diferite emoții și sentimente ca mecanisme reglatorii;
• să interpreteze propriul comportament pe baza mecanismelor reglatorii.

MOTIVAȚIA

"Drumul vieții dvs. are un scop exterior și unul interior. Scopul exterior este atingerea țelului sau a destinației, realizarea obiectivelor pe care vi le-ați propus, anumite performanțe, care, desigur, înseamnă viitorul. [...] scopul interior urmărește o adâncire a Ființei dvs. în dimensiunea verticală a atemporalului Acum."

Eckhart Tolle

La baza piramidei se află nevoile de bază, cele fiziologice: mâncare, haine, apă etc. Pe următoarea treaptă, întâlnim, nevoia, trebuința, scopul de a fi protejați: o casă, protecția socială - sănătatea. Următoarea treaptă este cea de dragoste și de a aparține unui grup: familie, școală, prieteni. Următoarea treaptă este stima de sine. O nevoie, o trebuință, un scop necesar pentru dezvoltarea armonioasă a persoanelor. Pe treapta cea mai înaltă, vârful piramidei, întălnim poziția noastră cine. Cine suntem noi, persoane și personalutăți, în comunitatea și societatea în care trăim.

Piramida lui Maslow

01

Motivația

https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=52691197

DEFINIȚII

Motivația este acel fenomen psihic ce are rol esențial în declanșarea, orientarea și modificarea conduitei [...]. Motivul este o cauză internă a conduitei noastre (Cosmovici, 2005, p.198). Motivația este o pârghie importanță în procesul autoreglării individului, o forța motrice a întregii sale dezvoltări psihice și umane. [...] Motivația prin caracterul ei propulsator, răscolește și reașează, sedimentează și amplifică materialul construcției psihice ale individului (Zlate, 2009, p.187).

Motivația constituie primul element cronologic al conduitei noastre; ea pune în mișcare organismul și persistă până la reducerea tensiunii. Psihologia clasică a distins între motive - privite drept cauzele intelectuale ale actului și mobiluri - privite ca fiind "rațiunea" afectivă a actului. În realitate, la baza conduitei se află un ansamblu indisociabil de factori conștientizați și neconștientizați, somatici și fiziologici, intelectuali și afectivi, individuali și sociali, care , interacționează între ei, furnizând energia necesară funcționării și menținerii în stare activă a diferitelor procese și capacități psihice. Motivația este ansamblul de stimuli sau de mobiluri - trebuințe, montaje, tendințe, atracții, interese, convingeri, năzuințe, intenții, vise, aspirații, scopuri, idealuri - care susțin din interior realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini (Golu, 1987, p.139).

Motivația

- presupune implicarea fără efort într-o activitate, datorită interesului pentru acesta și satisfacției obținute (Stănculescu, 2008, p.197).

- implică faptul că sursa mobilizatoare se afla în afara activității propriu-zise: lucruri materiale, laude, etc. (Stănculescu, 2008, p.197).

Intrinsecă

Extrinsecă

Motivația

- implică cunoașterea

cognitivă

- implică emoțiile pe care le trăim

afectivă

Motivația

POZITIVĂ: - obținem rezultate pozitive; laude, recompense, aprobări.

NEGATIVĂ: - când acționăm sub efectul amenințărilor, pedepselor ; stimuli negativi.

Motivația

Afectivitatea

Definiții

Afectivitatea este trăirea nemijlocită a împrejurărilor de viață în care se confruntă și se stabilește concordanța sau discordanța între calitățile condițiilor obiective și ansamblul trebuințelor, intereselor, dorințelor, posibilităților persoanei (Crețu, 1987, p.153). Procesele psihice care sunt generate de relațiile dintre obiect și subiect sub forma unor trăiri, uneori atitudinale, poartă denumirea de procese afective (Zlate, 2008, p.200).Stările afective sunt trăiri care exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță dintre un obiect (noi înșine, ceea ce cunoaștem, ființe sau lucruri) sau o situație și trebuințele noastre (Cosmovici, 2009, 219).

Afectivitatea

Caracteristicile stărilor afective:

• o apreciere, o atitudine pozitivă sau negativă - dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută (Cosmovici, 2008, p. 204)
• subiective - în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale (Cosmovici, 2008, p.204);
• totalitatea - afectele exprimă un raport cu toate tendințele prezente într-un anumit moment și nu doar cu efectul unei stimulări parțiale ( Cosmovici, 2008, p.204);
• tensiunea - drept caracteristică a stărilor afective: dacă o tendință se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect (Cosmovici, 2008, p.204).

Afectivitatea

Stări afective primare - organizare redusă, instinctiv, elaborare culturală redusă. Stări afective complexe - emoțiile.Stările afective superioare - sentimentele și pasiunile.

Clasificarea stărilor afective:

Afectivitatea

Atenția

Atenția se definește ca fiind orientarea și concentrarea activității psihice, în mod selectiv, asupra unui obiect sau fenomen, în scopul cunoașterii lui mai profunde ( Demetrescu, 1987, p. 163).Atenția presupune activarea selectivă, concentrarea și orientarea energiei psihonervoase în vederea desfășurării optime a activității ( Stănculescu, 2008, p.203).

Definiții:

01

Atenția

- atenția este focusată pe ceea ce este de interes pentru noi.

- canalizarea energiei asupra a ceea ce este de interes pentru noi.

- îndreptarea atenției noastre asupra obiectului sau fenomenului care trebuie îndeplinit.

Selectivitatea

Concentrarea

Orientarea

Atenția

INVOLUNTARĂ: apare ușor și nu presupune un efort pentru a o menține.

Atenția

FORME ALE ATENȚIEI

VOLUNTARĂ: ne focalizăm intenționat asupra unui obiect.

POSTVOLUNTARĂ: deprinderea de a fi atent.

Voința

Definiții:

Voința este o formă superioară de reglaj psihic, constând în activarea și energiei psiho-nervoase ( generate de afectivitate, motivație, atenție) în vederea depășirii obstacolelor și atingerii scopurilor stabilite (Stănculescu, 2008, p. 208).Voința este procesul psihic de reglaj superior prin intermediul mecanismelor verbale, constând în mobilizarea și concentrarea energiei psihonervoase în vederea biruirii obstacolelor și aringerea scopurilor stabilite conștient anterior ( Crețu, 1985, p.174).Voința este o formă superioară de reglaj psihic. De la conduita involuntară, spontană, nedirecționată de prezența scopului și neimplicând nici un fel de efort, drumul parcurs de formele de reglare psihică este lung și anevoios. ( Zlate, 2009, p.239).

Voința

conceperea situației: obiectivele ce urmează a fi îndeplinite;

deliberarea : stabilirea argumentelor pro și contra;

decizia : alegem o singur variantă convenabilă;

execuția : implementarea obiectivelor propuse.

Voința

STRUCTURA ACTULUI VOLUNTAR

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea.

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea.

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea.

Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea.

Bibliografie

03

Neveanu, P.P, Zlate, M., Crețu, Tinca, (1987) Psihologie școlară, București.

04

Stănculescu, Elena, (2008) Psihologia educației - de la teorie la practică, Editura Universitară, București

05

Zlate, M. (2009) Fundamentele psihologiei, Polirom, Iași.

01

Cosmovici, A. (2005) Psihologie generală, Polirom , Iași.

02

Cosmovici, A, Luminița, Iacob (coord.) Psihologie școalră, Polirom, Iași.

Vă mulțumesc!